Întrebări frecvente

Ce este?...Cum este?...Ce sunt?

Q / A - Întrebări / Răspunsuri

Licența în științe juridice reprezintă un ansamblu de documente care dovedește că titularul acesteia a absolvit un curs universitar specific.

În România sintagma ”consilier juridic” reprezintă un titlu profesional reglementat, ce presupune o opțiune bilaterală solicitare/primire – absolvent de drept/organizație profesională, condiționată de un set de reguli definit de Legea 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic la care se adaugă prevederile Legii 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Nu există un standard ocupațional ”fixat” la nivel internațional pentru profesia de consilier juridic, fiecare stat având propriile standarde privind limitele capacităților acestor profesioniști și modele diferite ale organizării departamentale. Desigur că aceste diferențe au fost consecință a unor modele de organizare statală diferite, ca regim politic și unde ”viza de legalitate”, securitatea judiciară sau siguranța cetățenilor a avut sau încă mai are, priorități divergente.

În România, profesia de consilier juridic reprezintă componenta de calificare salarizată a profesiei de avocat cu subiecți de exercițiu dedicat, persoana juridică și instituțiile statale, capacitățile de exercițiu profesionale și modelele organizatorice, fiind identice pentru cele două calificări.

Consilierul juridic stagiar este un absolvent de drept aflat în perioada de ucenicie, fără titlu profesional, minor profesional deci, care are capacități profesionale extrem de restrânse. Actele de dispoziție profesională în nume propriu profesional, lipsesc cu desăvârșire în cazul stagiarilor, aceștia putând întreprinde asemenea acte numai sub semnătura unui consilier juridic definitiv, care este și îndrumătorul profesional. Acest context, ferește de răspundere profesională stagiarul pe perioada uceniciei, răspunderea integrală revenind îndrumătorului, care în mod obligatoriu, la modul ideal, trebuie să încheie o poliță de asigurare profesională dedicată, ce are în vedere și acest tip de răspundere.

În perioada de stagiatură, absolventul de drept folosește obligatoriu titlul profesional tranzitoriu, respectiv ”consilier juridic stagiar”, ce reprezintă vocația sau eligibilitatea pentru titlul profesional efectiv.

Accesul în profesie este reprezentat de o suită de proceduri care durează doi ani, iar accesul efectiv este marcat de obținerea definitivatului profesional.

Trebuie remarcat că sintagma ”consilier juridic stagiar” nu reprezintă dovada intrării în profesie ci doar eligibilitatea pentru obținerea acesteia, un titlu profesional tranzitoriu ce marchează semantic un ciclu aspirațional de formare ce poate fi finalizat cu succes sau insucces.

”Concursul pe post” sau încheierea unui contract de muncă între un absolvent de drept și un angajator divers, indiferent de natura formei sale de organizare, nu pot fi considerate ca fiind acces în profesie. Angajatorii nu pot acorda titluri profesionale reglementate și nici nu au capacitatea de a forma consilieri juridici în sensul obținerii educate a calificării profesionale reglementate. 

Exerciţiul profesiei de consilier juridic în baza actelor administrative unilaterale intitulate „delegaţii/împuterniciri”. Iregularitate.

 

Decretul 143/1955 privitor la organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice la art. 6 susținea:

„Ori de câte ori unitatea nu se înfăţişează în justiţie prin conducerea ei, reprezentarea unităţii se face prin oficiul său juridic. În asemenea cazuri, delegaţia va fi semnată de şeful oficiului juridic, iar dacă unitatea nu are decât un singur jurisconsult, de conducerea acesteia.”

Art.1 din Legea 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile ţării”.

Diferenţa fundamentală dintre cele două articole de lege constă în aceea că Decretul 143/1955 nu reglementează aici organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic ci organizarea şi funcţionarea oficiilor juridice ca forme de organizare distinctă în cadrul intreprinderilor şi instituţiilor. Mai exact spus, mandatarul era forma departamentală per se, iar semnarea delegației era un act de dispoziție profesională dispusă de Șeful Oficiului Juridic, ca administrator al situațiilor juridice.

Titularitatea dreptului sau a obligaţiei de a compare în faţa unui judecător aparţinea însă conducerii unităţii, conform legii.

Şeful oficiului juridic sau jurisconsultul constituiau doar un substitut al acestui tip de act de dispoziţie, adică persoană care limitat şi temporar putea înlocui titularul de drepturi şi obligaţii.

Actul administrativ ce acorda această misiune, cu limite de puteri şi temporar ca întindere în timp, purta numele de delegaţie.

Acest tip de act era reglementat prin lege specială şi era scos ca şi caracter din rândul delegaţiilor ordinare de reprezentare.

Legea 514/2003 prin art.1 scoate “conducerea unităţii” din zona titularilor actelor de dispoziţie profesională şi îl acordă exclusiv şi în personam, consilierului juridic angajat sau numit.

În acest fel, “mandatul” nu mai este dat de conducătorul de unitate ci de lege, limita puterilor este dată de fişa de post, iar întinderea în timp este dată de durata actului de numire sau a contractului de muncă.

Această schimbare fundamentală a felului în care este astfel privit serviciul consilierului juridic este desprins din consecințele nefaste ale practii constatate în timp, cu privire la răspunderea civilă solidară delegant-delegatar sau mandant-mandatar.

Cu alte cuvinte legiuitorul a dorit să nu mai existe o răspundere a conducătorilor de instituţii sau intreprinderi, în solidar cu profesioniştii consilieri juridici, chemaţi să apere judiciar interesul legitim al acestora.

Este foarte clar că legea vine în sprijinul fiecăruia în parte pentru disjungerea răspunderii civile, adică pentru diminuarea acestui adevărat flagel social pe care îl reprezintă „loturile” de anchetaţi „în solidar” pentru semnarea sau contrasemnarea unui document ce incumbă faptei profesională sau de dispoziţie numai a unuia dintre ei.

Trebuie admis totodată, că delegaţiile de acest tip sunt în fapt gestiuni de situaţii complexe numai între persoane care au acelaşi tip de capacitate în ceea ce priveşte dispoziţia profesională şi au caracter de substituire parţială sau totală de la caz la caz.

Așadar, actele administrative nereglementate intitulate delegaţii precum şi „delegarea”  capacităţii de apărare judiciară pe care conducătorii de unităţii NU le au, simulată către consilierii juridici subordonaţi administrativ au, prin neglijență, o importantă funcționalitate: răspunderea în solidar.

Imposibil de pus în practică este şi delegarea directă sau indirectă prin aviz, a prerogativelor profesionale de apărare judiciară între consilier juridic şi avocat, în cadrul aceluiaşi angajator de servicii juridice, dată fiind natura diferită a capacităţilor legale a celor două tipuri de profesionişti reglementaţi, nu numai din perspectiva subiecţilor de exercitare dar şi din perspectiva funcţiunilor profesionale, a răspunderii profesionale şi a incompatibilităţilor ce despart aceste două profesii specializate.

Performarea în faţa instanţelor judecătoreşti în baza unor acte administrative intitulate impropriu delegaţii, fie și cu denumirea schimbată inovativ în ”împuterniciri/mandat” etc., cu neînțelegerea unui instrument juridic,reglementat de statutul profesiei de consilier juridic, identic ca instrument profesional cu „împuternicirea avocaţială” reglementată de statutul profesiei de avocat, are consecinţe juridice traduse de multe ori în temeiuri din Codul Penal.

În conceptul legii, viza de legalitate este în fapt “viza de control juridic preventiv”.

Avem de a face cu trei tipuri de viză de legalitate:

  1. Avizul de legalitate consultativ.

Acest tip de viză se acordă preponderent pentru actele premergătoare încheierii unor acte juridice ce pot potența riscuri sau vulnerabilităţi de natură legală. Nu este necesară viza de legalitate pentru situații clare, de notorietate, pentru situații a căror condiții sunt neschimbate și au trecut prin filtrul de legalitate sau acolo unde există o recomandare a unei autorități de reglementare specializată;

2. Avizul de legalitate conform.

Acest tip de viză este obligatoriu la încheierea unui act juridic cu consecințe majore şi are rolul de a elimina răspunderi civile, penale sau chiar blocaje birocratice cauzate de interferențe inovativ-antreprenoriale și constrângerea legii.

Disjungerea răspunderii în cadrul unuia sau mai multor acte de dispoziție administrative (unul sau mai mulți șefi) completat de unul sau mai multe acte de dispoziție profesională (unul sau mai mulți tehnici).

3. Avizul verbal (la o comandă verbală).

Acest tip de viză a căpătat o dimensiune apreciabilă.

Comanda telefonică, dispoziții prin comunicările verbale în urma unor ședințe, inducerea stării că e un ordin ”de sus”, tăcerea ca instrument al opțiunii deciziei profesionale etc., constituie una dintre cele mai relevante tipuri de aviz, datorită fluidității probatoriului în luarea deciziei.

_____________________________

Diferențele sau mai degrabă confuzia între cele trei tipuri de viză de legalitate pot crea turbulențe admministrative sau pot crea răspunderi civile sau penale.

_____________________________

Rolul vizei de legalitate nu este altul decât acela de a proteja instituţiile şi conducătorii instituţiilor de situaţii ce pot pune în pericol patrimoniul, interesul legitim sau chiar funcţionarea acestor instituţii.

În România, singurul profesionist reglementat care are acest atribut profesional este consilierul juridic, acesta nefiind întâlnit la celelalte profesii ce compun sistemul juridico-judiciar: avocaţi, judecători, procurori, notari publici sau executori judecătoreşti.

Așadar, persoana juridică de drept privat şi instituţiile statului sunt chemate de legiuitor la propria prudenţă în ceea ce priveşte încheierea de acte juridice ce anterior au fost verificate pentru legalitate de către profesionişti juridici.

Acest mecanism are ca rol decongestionarea instanţelor judecătoreşti de un număr mult prea mare de cauze ce ar putea fi oprite în faza de construcţie juridică şi nu ulterior, când se pot lua doar măsuri reparatorii extrem de costisitoare în timp, energie, bani, răspundere personală sau de grup.

Viza de legalitate nu poate fi considerată un atribut suplimentar al parlamentarilor (în cazul Comisiilor Juridice) , consilierilor de demnitari, miniştri sau chiar ministrul justiţiei (în cazul actelor elaborate de guvern), secretari de autorităţi administrativ-teritoriale, şefi de personal, avocaţi, personal nereglementat cu studii juridice, personal cu „delegare de competență” etc.

Formarea profesională iniţială urmată de pregătirea profesională continuă a personalului unei instituții, autorităţi sau companii, fac parte dintr-un complex de constrângeri legislative şi nomativ-statutare ce nu poate fi contestat.

Aceste constrângeri privesc angajatorii, pe de-o parte, fie ei şi autorităţi statale, ce trebuie să aibă iniţiativa organizării de programe, cursuri sau training-uri în funcţie de interes dar şi personalul salariat sau numit pe de altă parte ce au obligaţia participării şi/sau absolvirii acestor programe, de la caz la caz.

În situaţia unei profesii reglementate cum este aceea de consilier juridic, programele de formare profesională INTERESUL nu mai este unul particular, ci se subscrie unuia de ordine publică.

Anumite elemente care ţin de formarea profesională (accesul profesional, monitorizarea perioadei de stagiu, examenul de definitivat profesional, reconfirmarea capacităţilor de exerciţiu profesional la transferul dintr-o profesie juridică în alta, etica profesională, malpraxisul profesional etc.) nu pot fi făcute  decât în cadrul organizat asociativ (în condiţii similare barourilor) prescris de lege. Aceste proceduri au ca scop final pe lângă întocmirea evidenţelor consilierilor juridici, evidenţe ce se transmit spre consum reglementat instanţelor judecătoreşti, organelor de cercetare penală, consiliilor judeţene, prefecturilor şi barourilor.

Aceste organizaţii profesionale, în speţă colegii ale consilierilor juridici, nu au şi nu pot avea vocaţia unei întreprinderi pentru a presta servicii comerciale de formare profesionale pe bază de licitaţie şi/sau cerere de ofertă, ci fac acest serviciu public obligatoriu, în regim de monopol legal (prin constrângerea legii), în baza unor cotizaţii profesionale, cu un rezultat egal, respectiv formarea şi pregătirea continuă a consilierilor juridici.

Aşadar aceste cheltuieli nu numai că pot, dar valorează în contabilitate ca fiind cheltuieli ce privesc formarea şi pregătirea profesională a personalului salariat, sunt deductibile şi trebuiesc tratate ca atare.

Registrele profesionale sunt proprietatea exclusivă a consilierului juridic având aceleași rațiuni administrativ-profesionale ca cele ale avocatului. Regularizarea și mai degrabă regularitatea întocmirii registrelor profesionale fac posibilă verificarea generală a volumului și procedurilor de acte de dispoziție profesională a profesionistului pe de-o parte dar și un mecanism de siguranță al consilierului juridic în situația deloc excepțională când angajatorii nu mai dețin arhive despre procedurile juridice desfâșurate în timp și care pot atrage răspunderea acestuia.

Nu puține au fost situațiile când din variate motive, angajatori diverși au pierdut, distrus sau rătăcit acte sau documente cu vădită importanță pentru probatoriul administrat în cazul unor cercetări administrative, disciplinare sau penale. Registrele profesionale aflate la dispoziția consilierilor juridici au capacitatea organizată a recurenței temporale privind actele de dispoziție profesională intreprinse în nume profesional de consilierul juridic.

Examenul de definitivat

- PROCEDURA DE ORGANIZARE SI SUSTINERE -

Examenul de definitivat se susţine în baza art. 12 din Legea 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic conform prevederilor legii privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi statutului profesional al acesteia.

În vederea susţinerii examenului de definitivat candidatul care indeplineste conditiile prevazute de Legea 514/2003 si de Satutul profesiei de consilier juridic, va consulta lista cu Tematica si Bibliografia si va depune la Secretariatul Colegiului :

  1. Cerere de înscriere la examen ;
  2. Cerere pentru aprobarea titlului lucrarii scrise : candidatul va propune 3 titluri ce vor fi mentionate în cerere, din care comisia va alege o tema pe care canditatul o va dezvoltă in scris in cuprinsul unui referat de 25-30 de pagini.
  3. Referatul pe tema aleasă de comisie + format editabil pe flash drive (memory stick).
  4. Contractul de îndrumare profesională;
  5. Raportul intocmit de consilierul juridic îndrumător, privind activitatea consilierului juridic stagiar,;
  6. O fotografie 3 x 4cm (tip buletin);
  7. Dovada platii taxei de examinare (700 Ron) ;
  8. Dovada platii la zi a cotizatiei – pentru consilierul juridic stagiar si consilierul juridic indrumator;
  9. Dovada efectuarii stagiului (copie carte de munca/copie contract de munca/adeverinta loc munca)

Examenul de definitivat se sustine la cerere, în funcţie de numarul candidatilor înscrişi, la datele stabilite de Comisia de examinare şi Secretariatul General, date care se comunica prin Secretariat fiecarui candidat  cu 15 zile inainte.

Examenul consta intr-o proba scrisa – test grilă (26 – 30 întrebări) şi o probă orală – discuţii cu comisia de examinare cu privire la : referatul depus de consilier si intrebari din testul grila.

Pentru orice informatii suplimentare ne puteţi contacta la sediul Secretariatului General la numerele de telefon          021.335.82.10/11  021-.335.00.26

Coordonatori:

Dna. Tudorache Liana – Aurelia – Preşedintele Comisiei de Avizare – 0740177500/ 0728077811

CJ Sătmărean Dimitrie  – Secretar General –  0728075665

Aveți întrebări suplimentare?

Contactați secretariatul general